Grupul PONT    |  Comisia Europeană - Cultură    |  Fabrica de Pensule    |  Proiectul ORAŞUL VIZIBIL    |  Granturi.ro    
  HU   |  RO  
 
home
 
Organizatori
 
 
Cluj Napoca, Fabrica de Pensule, 2 iunie 2011
 

ARTICOLE

 CULTURA. CLUJ 2020. Document de poziţie al Iniţiativei Cluj 2020

  Sursa:  Iniţiativa Cluj2020    

”Capitale Culturale Europene” este unul dintre cele mai populare programe ale Uniunii Europene. Peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu din 1985, de la iniţierea programului, ilustrând bogăţia şi diversitatea culturală, încurajând colaboarea internaţională şi catalizând procesele de dezvoltare locală.

Capitala Culturală Europeană poate crea, fără îndoială, numeroase efecte pozitive, întrebarea este cum trebuie gestionat acest proces pentru a asigura impactul pozitiv. Motivaţiile unui oraş în a deveni Capitală Culturală Europeană ar trebui să fie acelea de a susţine procesele de dezvoltare urbană, de a celebra valorile locale şi de a potenţa dimensiunea europeană a activităţilor oraşului.

Realitatea arată că adesea procesul de pregătire şi organizare a unei Capitale Culturale Europene generează şi efecte nedorite. Nu de puţine ori apar tensiuni între administrarea programului, strâns corelată cu puterea politică, şi dimensiunea culturală a programului, care ajunge astfel un aspect secundar într-un program eminamente cultural. Există deja o istorie care se repetă: directori culturali prestigioşi ajung în poziţia de a demisiona din funcţia de coordonare a programului artistic al capitalei culturale datorită presiunilor politice, iar scena culturală locală este adesea neglijată sau destabilizată de modul de gestionare a resurselor.

Obţinerea titlului este percepută ca un câştig în termeni financiari. Merită reţinut însă că cea mai mare parte a investiţiilor este făcută de la bugetul naţional şi din cel local/regional, doar 1,5 milioane de euro sunt oferiţi de Uniunuea Europeană, sub forma premiului Melina Mercouri. Cu atât mai mult este important ca investiţiile să fie făcute astfel încât să aducă oraşului beneficii pe termen lung şi să creeze condiţiile pentru o viaţă culturală vibrantă. Pregătirea pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este deci o ocazie extraodrinară pentru un proces de planificare strategică, realizarea investiţiilor cheie pentru viaţa oraşului şi pentru exersarea mecanismelor bunei guvernări.  Investiţii strategice însemnă în primul rând investiţii în oameni – în creşterea calităţii vieţii urbane, în creşterea incluziunii sociale şi a participării publice, în creşterea accesului la cultură. Capitala Culturală e o ocazie bună pentru investiţii în infrastructură: în spaţiile de producţie şi difuzare culturală – prin îmbunătăţirea condiţiilor de lucru din spaţiile artistice existente şi crearea unor noi spaţii acolo unde infrastructua existentă este insuficientă; în transport şi structurile care asigură mobilitatea oamenilor în oraş etc. Experienţa oraşelor care au deţinut în trecut titlul de Capitală Culturală Europeană arată că există riscuri în angajarea în proiecte de infrastructură foarte mari, care consumă repede resurse şi rămân adesea nefinalizate pe parcursul anului capitalei.

Programarea culturală pentru anul capitalei este un aspect esenţial, şi în pregătirea acestuia este dezirabil un echilibru între diferitele genuri artistice, între formele contemporane şi cele tradiţionale şi între proiectele artistice adresate unui public specializat şi cele care încurajează împlicarea şi participarea tuturor categoriilor sociale. Programul artistic ar trebui să fie ancorat în acele aspecte care ţin de specificul oraşului şi în scena culturală locală, iar componenta internaţională să fie bazată în primul rând pe colaborare şi co-producţii, mai puţin pe importul de evenimente. Şi, poate cel mai important, trebuie ţinut cont de faptul că între perioada pregătirii candidaturii şi anul derularii Capitalei Culturale sunt 6-8 ani, ceea ce înseamnă că atât cratorii, cât şi publicul vor fi alţii decât cei de azi şi mai ales, vor fi altfel.

Dat fiind faptul că selecţia candidaturilor oraşelor la nivel naţional este condiţonată de contextul politic şi că doar în 2012 Uniunea Europeană va decide asupra procedurii şi strategiei programului Capitale Culturale Europene după anul 2019, este greu de estimat care sunt şansele Clujului de a deveni Capitală Culturală Europeană. Faptul că este oraşul cu cea mai mare vitalitate culturală din România, după Bucureşti (capitalele de ţară nefiind favorizate pentru titlul de Capitala Culturală Europeană), că are o viaţă universitară remarcabilă, un context multicultural şi că este centru regional sunt doar câteva dintre argumentele forte ale Clujului în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

Iniţativa Cluj2020 suţine prin expertiză şi proiecte efortul oraşului de a deveni Capitală Culturală Europeană. Considerăm că procesul de pregătire pentru candidatură -  mai important poate decât titlul în sine - este o ocazie de excepţie pentru a mobiliza comunitatea clujeană, de a ne defini viziunea despre viitor şi de a crea împreună politicile, mecanismele şi structurile care susţin dezvoltarea oraşului.

Acest proces este în mod necesar transdisciplinar, aducând laolaltă specialişti din domeniul culturii cu experţi în arhitectură şi urbanism, sociologie, economie şi factori de decizie.

 

cluj2020


În parteneriat cu
Cu sprijinul

 
 
 
    Realizat cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relații interetnice